Помощь - Поиск - Пользователи - Календарь
Полная версия этой страницы: DVB-T in Romania
Форумы Фрокуса > TV si RADIO [in romana] > TV Sat Eter Cablu > Terestrial (Ro)
Frocus
Цитата
ORS (Austrian Broadcasting Services), principalul furnizor de servicii de emisie de programe TV in format digital terestru din Austria sustine ca ar putea sa faca rost de pana la 200 milioane euro, suma necesara pentru implementarea a doua multiplexe digitale terestre in Romania, dar ca decizia va veni in urma analizei conditiilor cerute in licente, a declarat pentru HotNews.ro Michael Wagenhofer, directorul general al ORS. Austriecii iau in calcul inclusiv parteneriate cu operatori precum SNR si Romtelecom, in folosirea infrastructurii acestora.

ORS (Austrian Broadcasting Services) este cel mai mare furnizor de servicii de retransmisie a programelor audiovizuale in format digital terestru pe piata austriaca, operatorul fiind castigatorul primelor doua multiplexe digitale in aceasta tara, pe care sunt oferite in prezent 8 programe TV in format digital terestru (DVB-T).

200 milioane de euro necesare implementarii retelelor DVB-T in Romania nu ar fi o problema

Michael Wagenhofer, directorul general al ORS, a explicat luni ca in conditiile in care piata austriaca este limitata, operatorul trebuie sa priveasca si spre alte piete, ca Romania este o piata foarte interesanta, iar investitiile luate in calcul pentru piata romaneasca se ridica pana la 200 milioane euro.

"Investitia in cele doua multiplexe dezvoltate in Austria pana acum a fost de 50 milioane euro. Pentru piata din Romania este dificil de estimat pentru ca depinde puternic de obligatiile de acoperire pe care autoritatile de reglementare le vor impune. O acoperire de 98% reprezinta mult mai mult decat 95%. In functie de nivelul cerut de acoperire ar fi necesare intre 100 si 200 milioane de euro pentru implementarea celor doua retele nationale. Nu avem acesti bani in buzunar, dar am fi capabili sa facem rost de aceasta suma.

Avem un sustinator financiar care ar fi gata sa investeasca pe termen lung, dar nu asta ar fi problema, ci intrebarea este cat de sustenabil este planul de afaceri care sunt riscurile si daca radiodifuzorii vor sa incerce aceasta platforma pentru ca nici un operator nu-si va lua aceste riscuri investitionale daca nu e sigur ca poate refinanta aceste investitii, deci am vrea sa avem o reafirmare a angajamentelor din partea broadcasterilor", a spus Michael Wagenhofer, in cadrul celei de-a 8- a editii a seriei de conferinte sub egida International Broadband Communications Conference (IBCC), intitulata Broadcasting & Beyond.

ORS este dispus inclusiv la o colaborare cu operatorii care detin infrastructura.

"In toate proiectele de infrastructura este logic sa existe colaborare in utilizarea infrastructurii existente si sunt deja retele disponibile in cadrul Romtelecom, SNR, si orice detinator de licente de multiplexe ar trebui sa se orienteze spre o colaborare cu acesti operatori care detin aceste infrastructuri existente. (...) Mai intai de toate trebuie sa vedem conditiile licentei si apoi vom lua decizia. Si apoi vom evalua daca este nevoie de parteneri sau daca vom actiona singuri", a mai mentionat Michael Wagenhofer.

ORS nu este singurul operator in afara de SNR interesat de emisia digitala terestra in Romania

Prezent la eveniment, Catalin Marinescu, presedintele autoritatii de reglementare in comunicatii (ANCOM) a precizat ca "alti cel putin doi operatori nu neaparat din Romania, in afara de SNR, s-au interesat de licentele digitale terestre". Daca unul dintre acestia si-a dezvaluit identitatea, ramane de vazut care ar fi ceilalti.

Marius Fecioru, secretar de stat in ministerul comunicatiilor (MCSI) a lansat ipoteza ca intr-un parteneriat pentru DVB-T s-ar putea implica inclusiv operatorii de telefonie, in conditiile in care tehnologia permite si furnizarea de comunicatii mobile.

"Exista si posibilitatea ca set-top boxurile sa transmita pe langa de programele audiovizuale si altfel de servicii. De ce sa nu luam in calcul si posibilitatea ca si operatorii de telefonie sa fie co-parteneri la operatorul de broadcast. (...)Trebuie sa ne gandim si la faptul ca mai mult ca sigur operatorii mobili, cred ca nu au o problema financiara in acest moment, vor avea posibilitatea sa faca parteneriat si sa ofere ceea ce publicul doreste, nu numai un singur serviciu, ci servicii 2Play sau 3Play", a spus Marius Fecioru.

Deputatul Varujan Pambuccian s-a aratat insa rezervat fata de aceasta perspectiva.

"Nu m-as aventura in asemenea exprimari legate de operatorii mobili sau orice operator in momentul de fata. Sunt de acord ca un set-top box care sa se rezume strict la receptie de semnal de TV nu va duce foarte departe. (...) Trebuie gasita insa o formula, un model de business, care sa aiba sens pe o piata libera. Eu nu cred de exemplu ca mobilul va functiona in televiziunea digitala. Nu cred ca va functiona televiziunea digitala mobila", a spus Pambuccian.

SNR: Nimeni nu poate face o retea intr-un an si jumatate indiferent ce bani ar avea

Costurile pentru transmisia semnalului in retelele mobile sunt mult mai mari decat cele prin retelele fixe si din nou se pune problema recuperarii investitiei, sustine Marian Ionita, seful diviziei de dezvoltare si operatiuni in cadrul SNR (Radiocom).

"Cu cat trecem de la fix la mobil numarul de statii necesare este mult mai mare, nici nu vreau sa ma gandesc. Poate sa o faca Romtelecom dar cu ce costuri? Cum isi scoate banii apoi?", se intreaba oficialul SNR.

Marian Ionita a reamintit faptul ca SNR detine deja 2 retele nationale de televiziune pe care in prezent emite TVR1 si TVR2, 80% dintre acestea putand fi convertite la transmisia digitala prin modificari minime ale echipamentelor si pastrarea antenelor actuale. Pana in 2011 prin cele doua retele SNR a reafirmat ca ar putea oferi acoperire de minim 90% din po....tie, costurile digitalizarii retelelor urmand sa fie de circa 60 milioane euro. Procesul trebuie insa demarat mai repede.

"Din experienta proprie va pot spune ca nimeni nu poate face o retea intr-un an un an jumatate indiferent ce bani ar avea. Acest proces trebuie sa demareze mai repede pentru ca altfel asa cum merg lucrurile la noi prin 2014-2015 vom vedea retele digitale in picioare", a atentionat Ionita.

Grupurile media nu sunt pregatite inca pentru a deveni operatori DVB-T

Alin Petran, director retea Realitatea TV, recunoaste ca grupurile media nu sunt pregatite inca pentru a participa la aceasta licitatie.

"Am avut aceasta discutie cu ceilalti colegi, reprezentanti ai celorlalte grupuri media, in urma cu 3-4 ani. Am luat in considerare si acest aspect si este clar ca nu suntem pregatiti in acest moment de a participa la licitatia pentru primele 2 multiplexe. Dar cu siguranta, in functie de piata, probabil vom fi cei care vom licita pentru al 3-lea sau al 4-lea multiplex. S-ar putea sa apelam la un caraus castigator a unuia din primele cele 2 multiplexe si apoi de ce nu, piata sa ne indrepte, in viitor, in a constitui un holding intre grupurile media si de a deveni proprii nostri operatori.

Nu excludem aceasta varianta, dar in acest moment, cel putin grupul nostru media nu vede oportun si mai ales este extraordinar de scump sa intram in primele doua multiplexe ca operatori. In acelasi timp, s-ar putea de asemenea ca preturile solicitate de primii doi operatori sa fie asa de bune incat sa nu ne impinga sa ne dorim sa fim noi operatorii unui multiplex", a mai explicat Alin Petran.

Romtelecom, Orange si Vodafone despre posibilitatea participarii la licitatia pentru cele doua licente DVB-T

Contactati de HotNews.ro oficialii Romtelecom au declarat ca "urmarim indeaproape procesul, dar pana acum nu s-a luat o decizie in acest sens".

Daca reprezentantii Vodafone nu au dorit sa comenteze pe acest subiect, Orange sustine ca va lua o decizie dupa publicarea conditiilor din licenta.

"Dupa publicarea conditiilor de acordare a licentelor DVB-T vom analiza oportunitatile si vom lua o decizie", a declarat Dorin Odiatiu, Marketing Director Orange Romania.

Hotararea de Guvern pentru stabilirea procedurii si a taxei de licenta pentru televiziunea digitala terestra, saptamana viitoare

Nu in cele din urma, atat Marius fecioru cat si Catalin Marinescu si-au exprimat increderea ca pana la sfarsitul saptamanii viitoare Executivul va aproba hotararea de guvern care sa stabileasca exact ce tip de procedura de selectie va fi si cuantumul taxei de licenta.

Marius Fecioru a declarat ca "Hotararea de Guvern va stabili faptul ca vor fi demarate doua licitatii separate in acelasi moment, pentru a se crea premisele de a exista maxim doi castigatori pentru primele doua multiplexe digitale terestre".

De cealalta parte, Catalin Marinescu a explicat ca potrivit formulei din actul normativ, la care s-a ajuns in urma discutiilor cu CNA si cu broadcasterii, "licitatiile pot fi castigate de un singur operator sau de operatori diferiti"

http://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-6...tra-romania.htm
Frocus
ProMedia are in Bucuresti 3 emitatoare de 1,2 kW:

Цитата
3 medium power transmitters 1.2KW from Rohde & Schwarz

ERP (Earth Radiated Power ) for each site is 5KW in vertical polarization
ктулху
Цитата
BUCUREŞTI, (astăzi, 11:43)

Radiocom începe testarea implementării televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj, Iaşi şi Timişoara

Societatea Naţională de Radiocomunicaţii Radiocom a anunţat, miercuri, începerea etapei de testare a implementării televiziunii digitale în Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi şi Timişoara.

"În contextul trecerii la sistemul de emisie digitală terestră a programelor de televiziune, începând din 17 iunie 2015 - dată la care emisiile de televiziune analogică terestră în UHF vor înceta, Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, sub coordonarea Ministerului pentru Societatea Informaţională, şi împreună cu Societatea Română de Televiziune, va derula o etapă premergătoare trecerii la emisia digitală terestră, prin implementarea unei soluţii de tranziţie a transmisiilor în format DVB-T2, cu acoperire în municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj şi Iaşi", arată Radiocom, într-un comunicat.

În această fază, Radiocom va folosi o parte dintre echipamentele care au transmis în banda UHF (postul TVR 2). În prezent, se află în derulare licitaţia pentru achiziţionarea unor echipamente noi.

În paralel, Radiocom va continua până la 31 decembrie 2016 emisia pe cale terestră a postului public de televiziune - TVR1 în format analogic, în banda de frecvenţă VHF, pentru a menţine continuitatea informării întregii populaţii a României.

Societatea de Radiocomunicaţii a comunicat, totodată, calendarul implementării televiziunii digitale terestre în România, după adjudecarea a trei licenţe naţionale în banda UHF.

Astfel, miercuri va începe o etapă premergătoare a proiectului MUX1, care vizează realizarea unei reţele naţionale cu o acoperire de minim 90% din populaţie, cu emiţătoarele instalate, până la data de 31 decembrie 2016. Pachetul de programe transmis pe MUX1, în format DVB-T2, va fi "free to air" şi va conţine programe publice şi comerciale. "Pentru MUX2 şi MUX4, se vor realiza două reţele naţionale până la data de 17 mai 2017, prin intermediul cărora se pot transmite programe comerciale de televiziune", mai arată sursa citată.

http://www.mediafax.ro/cultura-media/radio...isoara-14463225
zvartoshu
Pe canalul 30, direcție Bucuresti, cu amplasamente în Constanța-Litoral (2,5 kW ), Cernavodă (0,1 kW), Mangalia ( 1 kW ), Medgidia (0,05 kW ), Tortomanu (0,1 kW).

Pe canalul 36, direcție București, cu amplasamente în Băneasa-Călărași (2,5kW ), Călărași (0,1 kW ). Dragoș Vodă ( 0,1 kW ), Harsova (0,05kW ), Slobozia (0,5kW ).

Pe canalul 30, directie Bucuresti, cu amplasamente in Bucuresti - CNCR (2,5kW ). Bucuresti - Herăstrău (2,5kW), Oltenița - Hotarele (1,3kW ), Copaceni (0,5kW), Giurgiu (0,5 kW ), Racari (0,2 kW)

Pe canalul 42, directie Bucuresti, cu amplasamente in Alexandria (0,5kW), Lisa(0,1 kW), Turnu Măgurele (0,5kW ), Zimnicea (0,2 kW).

Pe canalul 28, directie Timisoara, cu amplasamente in Craiova-Simnic (1,3kW ), Dăbuleni (0,05kW).

Pe canalul 27, directie Timisoara, cu amplasament in Calafat - Pletnita (1kW).

Pe canalul 44, directie Timisoara, cu amplasamente in Semenic (2,5kW ), Moldova Nouă (0,2kW ), Oravița ( 0,05 kW), Maciova Caransebeș(0,2kW), Bozovici (0,2kW), Orșova (0,05kW), Reșița (0,5kW).

Pe canalul 40, directie Timisoara, cu amplasamente la Balota(2,5kW) si Herculane Tr.Orsova-(Repetor 44 - 0,1 kW).

Pe canalul 22, directie Timisoara, cu amplasamente la Parâng (1,3kW), Cerbu - Novaci (2,5 kW,)

Pe canalul 27, directie Bucuresti, cu amplasamente la Cozia (1,3kW), Pitești (1,3kW), Câmpulung Muscel (0,1 kW), Curtea de Argeș (0,05 kW). Izbasesti (0,5kW)

Pe canalul 22, directie Bucuresti, cu amplasamente la Bucegi-Costila (5 kW), Drajna de Jos (0.05 kW), Piscul Câinelui (0,1 kW), Poiana Mare (0,05 kW).

Pe canalul 28, directie Bucuresti, cu locatii in Buzău-Istrita (1,3kW), Lopătari Tr.Costila ( Repetor 22 - 0,1 kW), Patarlagele ( Tr. Costila -Repetor 22 - 0,1kW), Nehoiu ( Gapfiller Patarlagele - 0,92 kW)

Pe canalul 24, directie Bucuresti, cu amplasamente in Galați - Vacareni (1,3kW), Niculitel ( Tr. Topolog / Repetor 38 - 0,02kW) si cu directie Iași la Baleni (0,2kW).

Pe canalul 38, directie Bucuresti, cu amplasamente la Mahmudia (1,3kW), Topolog (1,3kW), Tulcea (1,3 kW) si Sulina (0,05kW).

Pe canalul 35, directie Bucuresti, cu amplasamente la Brasov - Tampa (1,3kW), Cristianu Mare (0,1 kW) si Predeal ( tr. Costila, repetor 22 -0,1 kW).

Pe canalul 37, directie Cluj, cu amplasamente la Sibiu-Păltiniș (2,5kW), Mediaș ( 0,2 kW), Gusterita (0,5kW) si Sighișoara - Vila Franca (0,2kW).

Pe canalul 21, directie Timisoara, la Magura Boiu (2,5kW), directie Cluj la Abrud (0,02kW) si Cicau (0,2kW), directie Timisoara laCugir (0,1kW), Hunedoara (0,2kW) si Certeju de Sus (0,2kW).

Pe canalul 37, directie Timisoara, cu amplasamente laFaget - Cosevita (0,2 kW), Hateg ( Tr, MG. Boiu / R21 - 0,5kW) si Zam (0,05kW).

Pe canalul 21, directia Timisoara, cu amplasament la Timisoara - Urseni ( 5 kW ).

Pe canalul 22, directia Timisoara, cu amplasamene in Arad - Șiria (2,5kW) si Lipova (0,02 kW):

Pe canalul 44, directie Cluj, cu amplasamente in Oradea (2,5kW) si Sineu (0,5kW).

Pe canalul 30, directie Cluj, amplasament Bihor (1,3kW) si directie Timisoara, amplasament brad (0,1kW).

Pe canalul 26, directie cluj, cu amplasament la Cluj - Feleac (2,5 kW).

Pe canalul 24, directie Cluj, cu amplasamente la Târgu Mures (1,3kW), Deag (0,1kW) si Sabed (0,5kW).

Pe canalul 32, directie Cluj, cu amplasamente Harghita (2,5kW) si Toplita Boresc (1,3kW) si directie Iași la Bicaz Ardelean ( Tr, Bicaz/R26 - 0,05 kW).

Pe canalul 26, directie Iasi, cu amplasamente la Piatra Neamț (1,3kW), Târgu Neamț (0,2 kW) si Bicaz (0,1 kW).

Pe canalul 29, directie Iași, cu amplasamente la Bârlad (2,5kW), Huși (0,1kW, Bacău (2,5kW), Negresti - Vaslui (0,2kW), Mosna (Tr.Iasi/R43 - 0,05kW), vaslui (2,5kW) si Barlad - Trestiana (0,5kW).

Pe canalul 30, directie Iași, ci amplasamente la Iași-Pietraria (2,5kW), Probota (0,5kW0 si Soci (0,5kW).

Pe canalul 31, directie Iași, cu amplasamente la Botosani - Saveni (2,5kW) si Rădăuți - Prut ( Tr Suceava/R28 - 0,5 kW).

Pe canalul 38, directie Iași, cu amplasamente la Rarău (2,5kW), Suceava (2,5 kW), Gura Humorului (0,1kW), Câmpulung Moldovenesc (0,05kW ) si Straja (0,05 kW).

Pe canalul 40, directia Cluj, cu amplasament la Heniu - Bistrita (1,3kW) si directie Iași, amplasament Vatra Dornei (0,5kW).

Pe canalul 32, directie Cluj, cu amplasament la Varatec (2,5 kW) si Sighet (0,2kW)

Pe canalul 30, directie Cluj, cu amplasament la Zalau (1,3kW) si Huedin (tr Feleac/R26 - 0,05kW).
Pe canalul 26, directie Cluj, amplasament Huedin ( tr.Feleac/R26 - 0,05 kW)

Pe canalul 21, directie Cluj, cu amplasament la Mogoasa - Baia Mare (2,5kW), Ferneziu (0,02 kW), Campullung de Tisa ( Tr Sighet/R32 - 0,05 kW ) si Negresti-Oas (1kW).

Pe canalul 38, directie Iași, cu amplasament la Magura Odobesti (2,5kW) si directie Bucuresti, cu amplasament la Râmnicu Sărat (0,5 kW)

Pe canalul 40, directie Iași, cu amplasament la Comanesti (2,5 kW).
Для просмотра полной версии этой страницы, пожалуйста, пройдите по ссылке.
Форум IP.Board © 2001-2017 IPS, Inc.